Cu două ace-ai prins acele versuri
Intr-un tablou cu gâze și cu fluturi,
Tot aripi, spun, tot aripile moarte
Ce au cazut... lovite de-o mașină

Acele versuri însă se vor naște
In fiecare clipă pentru tine
Si se vor zbate-n roata disperării
Si vor muri-n pasiunile de-o clipă

Aceleași rânduri rupte, colorate
De zeul nostru – aripi de fluturi,
Intr-un tablou, de ace răzemate
Trăiesc în moartea clipelor ce scuturi

Cand treci așa, frumoasă nepăsare
Să le alinte-n praful amintirii,
Tu care crezi că viața-i cea furată
Dintr-un tablou cu gâze și cu fluturi.