azi e o zi destul de trista.
ploua de ieri si ma enervez.
e ca si cum l-ai reciti, l-ai retrai
in fiecare zi
pe Bacovia.
e trist asa.
pamantul asta e un cimitir etern,
asa cum, cat timp vor fi oameni,
e o maternitate eterna.

... si dragostea!?
ah, dragostea!
aproape nu mai cred in ea,
cu toate ca a fost idealul
in care am crezut atata timp,
fara sa stiu exact ce e,
fara sa o-ntalnesc,
iar acum ca am aflat-o
e ca si cum as fi gasit un sarpe
si l-am bagat in san...

mai devreme sau mai tarziu
tot ma va musca... mortal.