nebun pe valuri de timp
aștept clipa să stea, să mai plece

curcubeu ca o pată de vânt
timp ca un vânt de curcubeu
culori pierdute în palide timpuri
de-aici începe drumul
și tot aici se termină

cobor și bat ca un necunoscut
străin de-o vreme, hai hui prin timpuri vechi

aspru mi-e gândul întors spre un vest,
spre un răsărit decojit de nori
de fluturi care zbor
de fluturi după care zbor să îi prind în palme
acei fluturi ai unei iluzii
numite iubire

mă întorc respirând aer de han
zic buna seara și aștept

o seară în care gândul meu
va alina hangița
suspinul unei nopți
sau
suspinul că ea e fluture
iar eu nu pot zbura