Cum emulsia noastră
se transformă,
dintr-o stea fără timp,
într-un destin de cometă,
trezită dintr-un vis coaxial
cu astă mine, de-o clipă.

Am căzut de pe cer,
dar magia a supraviețuit
în palma caldă
a memoriei ancestrale.

Afinitatea dintre Noi –
alchimie pură,
ne-a transformat
într-ai ei muncitori,
cu slujbe păcătoase
de idoli,
stăpîni ai fanteziei.

Dar în spatele iluziei
nu suntem mai mult
decît niște porți,
pe veci închise.