Plecat de mult pe-un drum ireversibil
Cu gândurile ascunse în tăcere,
Rămân fidel credinței și... posibil
Voi revisa și vise și himere.

Tu fi-vei dar, plecată și... pustie
Precum amurgul din privirea mea;
Și fără ca prezența mea s-o știe
Te voi ruga să stai, iar tu vei sta.

Și n-am să-ți spun atunci noroi și ploaie,
Ci doar azur în pleoapă-ți voi picta
Precum seninu-n zorii ce alungă
Negura nopții din tristețea mea.

Și n-am să-ți pun tristețea la-ndoială
Sau fericirea n-am s-o denigrez,
Voi sta-n penumbra-ți firii - colosală
Comparativ cu mine - tu primezi...

Și-ți voi șopti printre-amintiri deșarte
Că nu voi sta în drumul tău, defel,
Voi anula iubiri, proporții, moarte -
În jurul tău, te rog să faci la fel.

Nu-mi fac iluzii, ai plecat de mult,
Lăsându-mi doar nisipul monoton
Și-n zgomotul clepsidrei mi-ai rămas
Un număr vechi și prăfuit de telefon...