Deșertăciune de sub soare
pe trupul meu să scrii cu pana
destinul de azur nu moare
chiar dacă-mi adâncești tu rana.

Deșertăciune-n clar de lună
preschimbă-mi dorul în minune
primește-mă și dă-mi cunună
să nu mai nasc lacrimi nebune.

Deșertăciune de sub stele
prin timpul meu să vindeci oameni
deschide uși privirii mele
să văd dacă mai calci pe semeni.