basoreliefuri cu îngeri
privesc
surceaua verde a tinereții.
trosnind și chiuind,
ea
îngâimă ușor la ureche:
*Știu că mă iubești…*

vătraiul cerne jarul prin
grătarul gândurilor.
*prea puțin îmi pasă…* că
rafalele vântului ațâță săbiile flăcării.
îndârjite ele feliază întunericul.

dâre de fum îți zugravesc profilul.
lacrimi ascund vălătuci de stele.
mă întreab:*dacă nu esti…*
o năluca.

fărașul adună în tava sobei
cenușa unor clipe
fericite.
le aruncă pe zăpadă să întregească mozaicul iubirii,
*sau*
să-ți imortalizeze pașii
spre mine.

*de esti supărată…*,
păsările nopții aud suspinul văpăii.

crivățul adună puzzle-ul.
în timp ce,
fluieră o veche melodie
îți
arânjează voalul de mireasă.