E simplu să privești oamenii în ochi și să-i înfrunți cu vorbe grele, dar este trist ca ei să fie vrăjiți de privirea ta, neputȃnd să-ți răspundă.
E simplu să-ți dorești ceva ce e deja al tău, atunci cȃnd știi că îl poți avea, dar este trist să-ți ia cineva ceva ce nu a fost al tău, neputȃnd să-ți imaginezi cum ar fi fost să fie.
Și e trist să simți cum trec oamenii pe lȃngă tine, reușind să te doboare cu amintirea lor, dar e simplu să-i lași să treacă,
mulțumindu-le pentru amintire…