|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Tabla 669 Contact |
Comentariile membrilor
Vizionări: 1752
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-08-07 | [Acest text ar trebui citit în espanol] | Las olas rompen el arrecife sin consideración, y las gaviotas siguen a los barcos, mar adentro. Y mientras tanto yo, aquí en la orilla, contemplo tu pelágica belleza sin pestañear. Si tuviera el valor de acercarme, de entregarte la ternura que desborda de mis poros, de decirte cuánto te amo... Pero guardo mi secreto, por temor a tempestades que causarían los rechazos, de tus pupilas altaneras. Las olas rompen el arrecife sin contemplaciones y tú, mi muda sirena, tú rompes mi corazón con tu indiferencia.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate