unu.

ora exactă s-a dat.
e atât...
prin minte mi-a dat
că noi, oamenii, semănăm
cu niște păsări împăiate
doar că ne mișcăm
dar tot paie avem pe dinăuntru.
în vreme molcomă picotim
ca-ntr-o șură
dar ia aprinde tu chibritul mâniei
să vezi ce vâlvătaie
izbucnește în noi...
cel mai adesea, pe cât de repede-am ars
pe atâta ne stingem

cu degetele sdunate grămadă
crucea, pe piept,
o atingem.




doi.

ora exactă s-a dat.
e atât...
prin minte mi-a dat
că noi, oamenii, semănăm
cu niște îngeri nedeciși
pendulând între Rău și Bine
între Bine și Rău
îngeri alungați din Rai
dar nu în Gheenă
ci într-o stare
când nu ești nici mic nici mare
minutar, secundar

al trecerii
nu suntem decât
un soi de calendar
al Timpului
noi îi psalmodiem vremea
pe a mii de vieți scenă.

ora aproape s-a terminat
și vine
o alta la fel de obscenă.