Cu ochii minții atinge-mi inima,
atinge-mi sufletul
și trupul gol.
Cu buze imaginare
sărută-mi obrajii,ochii ce te adoră
și gura ce te cheamă.

Cu mâini din aburi
risipește de lânga noi gânduri,
lacrimi amare
ale micilor dezamăgiri,
Risipește cuvintele și frigul.

Vreau ca frunzele
să pornească o simfonie
în cinstea iubirii noastre.
O tu, frumosul meu,
iubește-mă !
Fii amantul pe care nu mi l-am dorit
niciodată !
Dar acum..dorința e o melodie
neasemuită .