Mă enervează cumplit să iubesc
Când iubesc, îmi pictez ochii în tonuri despre care nici nu știam că există:
vantablack, pervenche și, uneori, bordo

la nevoie mă-mprumut chiar și de haine

citesc Matei Vișniec, recit Eugenio Montale
îmi dau rendez-vous cu însuși Godot,
deseori
pregătesc dezbateri mentale
despre existențialism, nihilism, voyeurism

și, în căutarea mea de tine,
alteori
port în gând
conversații de un gol profund
absurd de vulgare
pe subiecte decadente, grotești sau bizare

le port ca și cum.

Când iubesc, mă prefac întreagă
până nu mai rămâne nimic de știut

de frică să mă vezi
și să recunoști în mine femeile,
aproape că uit
cine sunt.