Lumina poartă în sine
Tot întunericul din care răsare.

Este ca o inimă a cărei zvâcniri
Îi cresc în carne din amintiri
Ale vieții care va să devină
Carne a unor întinderi
Putrezind pe retină.

Căutarea căii căreia i se sting
Însingurările ce își întind
Peste ape valuri care
Caută maluri unde
Mulțimi de unde
I s-au revărsat.

Cum ai privi într-o fântână
Ca într-o pupilă unde o gură
Soarbe din adâncuri fără să bea
Sângele pe care nu l-a pulsat inima.