În masivul Himalaia mor zăpezile etern.
Ubliatul șoim în doliu și-a-nfipt ciocul drept în stern.
Se aud țipand cocorii, veuri vii de lut incins...
Mut, călugarul păianjen, în hamac morbid întins,
Fredonează în bărbie șlagăre de altădată,
Bunicuța cu lunete turuie ”a fost odată ”,
Iar Prévert, cu perfidie păcălind adolescenți,
Născoceste-o colivie și îi lasă repetenți.

Chiar dacă este vechi păcatul,
și nu e primul vinovat,
Nu-mi funcționează aparatul
La lecția de recitat.
Chiar Minulescu în baston
S-a resemnat la cumpătare :
Jobenul este de bonton
Cu lavalieră la culoare.