începeam să trăiesc
ceața oscila la jumătate
și-n acel început am fost aruncat afară
străzile au plonjat
lungi
adînc în inima caselor
lucioase ca lamele
ca animalele
de apă

m-am reechilibrat
m-am fixat
între pietre
pămînt umed
vînt rece

curgeam
grăbeam
pasul
de-a lungul mașinilor
cu arc
ceasul
spre ușa pe care voi intra

soarele s-a ridicat
deasupra mării
valurile au spălat
orașul
(de dimineață)
iar cînd te-am salutat mai aveam încă vocea aceea de pasăre