«Noi, minerii,
îngropați de vii,
ne târâm ca niște stafii,
ca umbre,
prin umbre.
Stomacul sicriului nostru
mereu scobim... »
(Emilian Bâcov)




Munca lor nu este ușoară. Viața lor nu este ușoară. Lumea lor este, pentru mulți dintre noi, de neînțeles. De afară, e greu să înțelegem modul de a gândi și de a simți al celor care-și petrec o bună parte din viață în abisul întunecat, departe de lumina soarelui și de iubire. Pentru ei, normalitatea are unități de măsură aparte. Pentru unii, locul de muncă devine mormânt. Acceptându-și condiția de robi ai cărbunelui, rar se răzvrătesc. Iar când o fac, nu reușesc decât să devină mai neînțeleși, mai controversați. Au priceput că, orice ar face, soarta lor este pecetluită. Orizontul lor este lipsit de perspectivă. Ei sunt minerii, truditorii adâncului.
Istoria mineritului în Valea Jiului începe prin 1840. Treptat, mineritul a fost mecanizat, minele au fost dotate cu utilaje moderne, dar munca minerilor a rămas, și acum, la fel de grea și de periculoasă. Viața lor a rămas la fel de întunecată.



La Galeria de Artă “Iosif Tellmann” din Lupeni, se poate vizita, în perioada 16-30 iulie 2010, Expoziția de fotografie „Mineritul Văii Jiului în alb și negru”. Fotografiile, aparținând Muzeului Mineritului din Petroșani, au o valoare extraordinară, dată fiind vechimea lor și aspectele inedite surprinse în subteran. O simplă vizită la expoziție echivalează cu o lecție de istorie. O lecție emoționantă despre trecut și prezent.
Această expoziție se înscrie în seria de acțiuni pe care Muzeul Mineritului le dedică Zilei Minerului, care se apropie.










Mulțumiri domnului Dumitru Pușcașu pentru amabilitatea cu care mi-a pus la dispoziție aceste fotografii!