Am fost plecat cu gândul și te-am uitat pentru puțin. Puțin pentru mine, dar tu l-ai trecut ca fiind un drum lung în care absența mea s-a făcut simțită. Crede că n-am fost departe. Doar gândul ți-a fost străin, nimic din ceea ce n-am fost pentru tine nu te-a părăsit. Mă crezi? Am fost acolo unde copilul din mine m-a regăsit și a retrăit ceea ce mi-a lipsit cel mai mult. Copilăria pe care tu ai avut-o. Adevărat că-mi poți spune aceleași gânduri trăite. Dar lasă-mă să cred că știi ceea ce-a fost și încearcă să remarci diferența. Cu vreme in urmă, am încercat să privesc la alții și să trăiesc ceea ce mie-mi lipsea. Lăsăm fereastra să mă poarte cu gândul departe de ceea ce avea să-mi aducă seara. Pierdeam ore-n șir căutând să mă bucur de-o clipa în care tu priveai liniștea de care aveam atâta nevoie. Era a ta iar eu doar o gândeam. Tremuram când soarele se pierdea în lumina lunii și număram secundele ce mă despărțeau de ceea ce avea să-mi fie noapte. Dacă am putea asculta pereții în care s-au pierdut vocile acelor vremuri, am auzi doar strigăte și plânsete. O casă în care mă voi regăsi și peste ani, și care de foarte puține ori mi-a adus bucurii. Cu toate astea există cineva, care mi-a purtat pașii spre ceea sunt acum. Este acea ființa care-ți simte trecutul și viitorul într-o singură privire. Este cea de care ne bucurăm toți atunci când deschidem pentru prima oară ochii și care ne-aduce primul zâmbet de care acum suntem străini. Acum am lăsat acele vremuri în urma și incerc să-ți fiu ceea ce n-am fost. Încerc să culeg clipele trecute în câteva rânduri scrise. Știu că nu-i prea mult pentru tine, dar nu există peniță să-ți scrie toate trăirile avute atunci când ți-am fost departe. Nu găsesc suficient timpul ce-a rămas, pentru a-ți fi aproape. Gândește-mă pentru o clipă și poate vei reuși să înțelegi că rândurile rămase nescrise, sunt pentru tine. Încearcă să simți ceea ce simt, încearcă să fii barbatul pe care l-ai dorit și care nu ți-a fost. Te duce el acolo unde ți-ai dorit? Inocent în aparență și uneori plin de nepăsare atunci când îi vorbești, lasă senzația de “foame” în viața unei femei. Misogin datorită frustrărilor pe care le are în prezența femeii, te duce cu gândul la ghilotină poate. Gândind așa, te poți întreba dacă el mai poate oferi ceva unei femei. Lasă-l să creadă ca-i misogin, lasă-l să viseze atunci când tu nu poți, lasă-l s-adoarmă atunci când așternutul nu s-a răcit, lasă-l să creadă că-i bărbat și poate atunci vei primi ceea ce astepți de la el.