Nu am timp acum sa scriu ceea ce simt citind poeziile Silviei, carte mult asteptata, sosita la Marea cea Mare desigur, impreuna cu Sirena - uf, uf... Draga de ea, simpatica foc... Si n-as vrea s-o supar, dar poeziile ei sunt de o mie de ori mai frumoase asa adunate in carte, decat asa cum le citeam aici pe www.poezie.ro... Sunt o nostalgica, iubesc cartile... le pot pipai altfel cu ochii, e altceva sa poti da pagina dupa pagina si sa citesti, sa citesti fara sa-ti vina sa lasi cartea din mana...
Elegantă carte, pagină după pagină - iubire de iubire, suflet de suflet, o încântare a spiritului aflat între ape cer si pământ... zbor, dans, imagini sidefii într-o dragoste dintr-un timp nedefinit, aproape de vis, de lacrimă și zâmbet...
De mult n-am mai citit o carte de poezie cu atâta încântare...


P.S. De cand am avut Onoarea s-o cunosc, s-o intalnesc pe Silvia Caloianu, m[ simt Vie, asta e enzatia pe care traiesti fata in fata cu femeia aceasta cu suflet de fetita... Ma bucur din suflet ca exista Oameni ca Silvia asta in plan cotidian, dincolo, in literatura, n-am cuvinte, cartea ei pe care o citesc si recitesc imi confirma din nou ca unii oameni se nasc pentru a Trai si a scrie Poezie!!!

Ma opresc acum, promit sa revin... timpul ma preseaza, sunt contra cronometru, dar despre Silvia Caloianu si poeziile ei trebuie sa mai scriu... tot aici, fiindcă sunt sub vraja versurilor ei, si trebuie sa ma dezbrac de subiectivism... uf, uf... Silvie, stiu ca nu-ti place să spun că ai un talent de exceptie, dar in fața poemelor tale nu mă pot ține de promisiunea tăcerii... Mai există iubire, mai există poezie adevarată, și mai exită iată, oameni ca Silvia - ce pot salva in ochii celor obosiți de zgura cotidiană, umanizarea prin sentiment.