Am invatat prin mine sa-mi fie dor de tine.

Ca atunci, la inceputul timpului, cand zeii au despicat toate stefere in doua si le-au aruncat pe pamant. Ca atunci, cand am invatat sa strivim singuratatea, cautandu-ne. Am descoperit un farmec aparte in aceasta cautare, cu aerul meu ‘putin nostalgic, putin obraznic, cu ochii calzi si plini de visare’.. Iubirea exista, cand ne indoim de asta parca se creaza un vid. Pt unii dureaza putin, pentru altii un timp indelungat, iar pentru cei neimpliniti sufleteste..dureaza o viata..asa cum i s-a intamplat lui Melek de exemplu..murind prea tanara, cu regretul ca nu si-a gasit sufletul pereche..
Cand am simtit ca suntem incompleti, am inceput cautarea. Cautam motivul pentru care suntem jumatati ale unui intreg. Suntem fructe ale iubirii sau ale hazardului, fructe ale aceluiasi copac..copacul vietii care ne hraneste cu seva lui si ne ajuta sa ne reinventam, atunci cand pasim pe o noua treapta a cunoasterii de sine. Cand a aparut nu stiam ca vom porni intr-o calatorie. M-a invitat la dans, pe ringul de la Arenele Romane..era prin '85..Am refuzat, nu puteam dansa. Eu, fata fragila imbracata in galben "ca un puisor" avusesem un accident in uzica comunista de produs macarale, situata undeva la marginea capitalei..
M-am intrebat apoi daca a ramas pentru ca a fost induiosat, stiind ca ma durea ? Sau poate ‘Urmarire la Amsterdam’ sa fi fost cauza..? Ceva l-a facut sa ramana atunci, iar mai apoi ceva l-a facut sa se intoarca. Si apoi a aparut un dar magic, avand ceva din fiecare dintre noi..cu nume de zeita rebela. Inerentele indepartari, cauzate de munca ce ne tine prizonieri uneori..sau nevoia de a realiza ceva personal, apoi apropierea, revenirea, realizarea unui adevar..ca cel mai important este sa ne acceptam si absentele asa cum tanjim dupa prezenta, intr-o societate in care timpul pt familie a devenit un lux..Sa nu uitam ca punctual de unde am pornit reprezinta nu doar un punct de plecare ci si unul de reintoarcere, cand ne ratacim.

Am invatat prin noi sa-mi fie dor de tine..

Calatoria e uneori o aventura, sunt atatea evenimente prin care o sfera poate trece! Bucurii, tristeti, realizari, mici compromisuri, pentru ca nu se poate altfel, cand doua personalitati se alatura, doua gandiri diferite..

Am invatat prin timp sa-mi fie dor de mine.