Moartea și-a înfășurat steagul în jurul planetei

Din pântecele mamelor lor
Copiii țâșnesc într-un maraton spre iad

Nimeni nu-i vede
Nimeni nu-i îndreaptă spre altceva

Orașele gem muribunde
Îngerii ar veni degeaba aici

Ei, Oamenii
L-au judecat pe Dumnezeu
Și-au pus din nou
Întreaga vină a lumii pe capul Lui -
(Doar n-or crede
Că se va răstigni din nou)

Au călcat în picioare veșnicia
Și dau nervoși cu piciorul în orice lucru care le amintește existența umană

Nu-s decât hoituri viermuind de păcate
frica scufundându-i în mlaștina disperării

Chiar dacă Dumnezeu le-ar trimite un cadou
l-ar privi cu multă suspiciune,
ca pe un pretext

Bâjbâiesc dezaxați și orbi pe străzile lui nimeni
Și nici o mână întinsă...

Ce veseli par ei, oamenii, uneori
Ce veseli par,
Ce veseli...

Ei au ucis dragostea

Din om a rămas doar durerea