Nimic din ce am cladit n-a durat,
Nici chiar secunda aceea nepretuita pentru care-am venit.
Franturi de vise, cioburi colorate, imprastiate peste tot.
Cenusa stinsa a arderilor mele.

Sunt ingenuncheata, crezi ca ma mai poti umili?
Mi-am zdrelit mainile incercand sa imbratisez necuprinsul
dimpreuna cu tine…
Mi-am plecat capul ca sa-ti pot saruta talpile…
Se moare din iubire?
Chiar se moare sau e doar un fel de a spune?
Si stii, o stii atat de bine!

Desi vreau, desi sper, desi indraznesc sa cred…
Da, ai lasat in urma o nesfarsita tacere,
M-ai dezbracat de mine.
Pentru o secunda,
Doar pentru atat mi-am lasat inima smulsa.

Nu pot sa mai iubesc.
Eu stiu ca nu mai pot iubi, fara sa ma am iarasi pe mine.