poemul ce se scrie acum nu mă ține
decât o oră și-apoi noaptea cade
la zaruri 2:2 poartă-n casă

poe edgar allan nu-i pe aici să ne vadă
a trăit lângă un corb câteodată
și pe lângă o moarte roșia montană
e aprobată de oligarhia
ce ne omoară

iubită-mea face scutece nu doar din polar
ci și din orice material impermeabil
din fularul moale a ieșit un scutec veritabil
se potrivește acestor versuri și timpuri
ecologista logistică nerisipitoare

m-aș înscrie doar la cei care apără
verdele naturii de noile culori
albastru și verde - cameleonul e-așa fără alte schimbări
iar portocaliul a fost eliberat în sfârșit
din robie

poemul e scris cu răsuflările line ale fiicei din țarc
și-ale soției din pat
ieri mi-am făcut un tatuaj
oranj și apoi cu roșu pe piept
am scris sus de la dreapta spre stânga
sara S a r a
și sub ea tot până la inimă
prenumele iubitei_una cu majuscule
pentru că altceva nu contează după Dumnezeu
aș vrea să joc împreună cu ele baschet
aș vrea să o aud pe S a r a strigând coș când înscrie
să mă bată la treizeci-cincizeci de puncte diferență
ca să pornesc în cursa cea mai aleasă
de mare și ultim conchistador cruciat
eliberator de cuvinte unite

timpul capătă spre dimineață
altă culoare în insomnii inspirate adânc
de nările altei stări și-altei stări
conjugal-paternale

inima mi se termină în litera L făcută de witheboard marker
două culori foarte calde
s-au contopit pe epidermă cu dragoste

avem la dispoziție optsprezece
nici măcar douăzeci și patru carate
câte am dat cu iubita să ne facem verighete
nu ne-am uitat la puritate
ci să fim încleștați în două cercuri
cercuri de aur atât de scump
că nu poate fi estimat decât
peste timp