mă-ntorc de la Nică
după șirul sărbătorilor ticsite
cu alese mâncăruri a urmat
sărbătoarea de azi
sfânta lene și muicenicii săi
la fel de încărcată


aveți dreptate...
chiar așa mă simt bine
întocmai cum vă închipuiți
nu gonesc mai mult de 120

luna-i aproape plină
ca și mine
îmi arunc ochii până departe
prin seninul nopții
în liniștea neauzită a munților
încărcați cu zăpadă

rămân cu euforia momentelor în care
fascinantele imagini alb-negru și-auriu
s-au întipărit în centrul plăcerilor

le spun ochilor adevărul
pe care îl pipăi clipă de clipă
altădată nu mă ascultau ca acum
se-nchideau tocmai când nu trebuia
s-a-ntâmplat de mai multe ori
noroc de Păzitorul Înger că m-a scos...

afară sunt în minus vreo patru grade
înăuntru las puține
să nu mă încânte dragul de somn
toți ai mei sunt deja duși în lumea viselor
pe scaune, cu centurile puse, sigur

o voce reglată la minim declară
în cântece de dragoste
ceea ce îmi doresc ...

unii îndreaptă bârnele de lumină
spre săracii mei ochișori înroșiți
după multe ore de priveghere în plăceri

ce să zic...
atâta doar:
îmi fuge iar gândul la muncă
încă mă bucur...