ieri am tăcut,
așa am crezut că-ți aduc un omagiu.
din varii interese contemporanii
te-au văzut un ciumat
și mai mult,
fizic și mental ai fost hăcuit-
Iisus în Nazaret aproape lapidat-
omul cuvânt...
ieri am tăcut,
te-am citit ,Eminescu.
ca un avar,
copleșit de povara
cuvintelor pline de har
m-am văzut,cărând,
căzut în genunchi,
sacul de aur.

azi am trecut pe lângă o mamă
cu pruncu ținându-l la piept.
peste umărul ei m-a privit.
mi-am ferit ochii,
eram prea plin de jegul
timpului meu
și vinovat că nu-i creez viitorul
dorit,
ci pârjolul unei societăți crematoriu.

te invidiezi
că nu vezi
ce se întâmplă cu țara ta,
Eminescu.
trist mă bucur că nu auzi
cum,un așa zis poet,
de-a brambura legător de cuvinte,
de ziua ta,cu infatuarea nimicului a zis:
"maistre, sictir"

cum,
cum aș mai putea îndrăzni
să privesc senin
în ochi de copil?...