e cert: așa cum vîntul are trup
și umbrele sunt ființe vii
eu am fost doar copil într-o viață anterioară

pe atunci nu știam
lumea era o pasăre mare cu aripile roșii
pe cei dragi îi voi înmormînta în inimă
pe cei absenți îi voi hăitui

aflu asta dintr-o legare dulce, dulce de gînd
cînd strîng în palme o migdală
ca pe o întrebare
și văd cum trupul tău se subțiază
în ochiul lui Dumnezeu