la abație au gura legată toți sfinții
noaptea-i chemi în zadar
numai dimineața merg încolonați
pe bulevardul larg al împăcării
(trei metri lățime mont saint michel)

își parchează fiecare visul pe unde-apucă
apoi flutură sutanele și scot de sub ele
fantomele oștirilor benedictine
pentru a proclama dreptul tău de a fi fericit

inalienabilul tău drept

îi crezi și te alături lor vandalizând lumina

șmenarii atâta așteaptă
să te vadă cum ceri
cum aștepți

vei ține în palmă bancnote uzate
mirosind a trup de femeie
vei vrea să achiți drumul până la EA
deoarece nimeni nu-ți spune
că
de fapt
drumul acela se face apă
și nu te mai întorci pe picioarele tale