complicată-i această încercare de a lua realitatea ca pe o bârnă de care să te sprijini într-o echilibristică pe sârmă purtând urma cârligelor prinse în carne, funiile au ars

din drum a rămas doar o cărare prin pajiștea fumegândă, ai de ales între pietricelele care-ți pătrund carnea și jarul fierbinte, repere pentru drumul ce-l cauți

cei care stau cu gâtul sucit privind cerul și păsările lacome de aer, socotind fiecare pas, n-au măsura distanței dintre capetele între care orice explicație devine o altă percepție, ei văd doar reușita și tremură gândind la eroare