adesea când îți propui să aduci mai multă
lumină în viața cuiva
nu faci decât să umbrești ceea ce deja există
amintiri de sare, deșerturi, plante acvatice, urme
nesfârșite auguste minerale dimineți și
apusuri
toate astea și un pic mai mult
zac zădărnicite în așa-zisa viață, în așa-zisa moarte
nu obișnuiesc să vorbesc în clișee, nu vreau să aud altceva
decât lucruri proaspete
da, îmi trăiesc frica
da, îmi trăiesc respirația
sunt apropiere și depărtare
nu-mi mai plac femeile tolănite în paturi murdare.