seara orașul se lipește cu burta de pietre
și-ți linge picioarele
l-ai putea picta pe un bob de orez
să-l porți talisman
să-l săruți pe ascuns când oamenii se transformă în fluturi
și se aruncă în tine
asemenea lor

puținele ore când nu mai pândești
veniri și plecări
când din jumătate de cerc
te transformi în linie dreaptă tangentă la umbre

te gândești să le strângi într-o pernă
să-ți înfunzi buzele-n ea
nevăzută
când îți lunecă dimineața pe gât.