..Mai naste-mă odată sa cred din nou...ori sa sper...
..Mai naste-mă odată..in miezul clocotit de atâta iubire...in infinitul mult prea sec...și parca prea banal...

..Mai naste-mă odată in legământul sfânt....

ori aruncă-mă...sau inveleste-mă...

e prea tarziu??

spune-mi sa plec..căci drumul e prea lung....și timpul mult prea scurt...


..Vreau o inimă nouă..căci inima noastră e ca un borcan iar dragostea e formolul celor mai frumoase trăiri care la un moment dat au asfaltat golurile din suflet...

..Vreau sa gust dragostea serilor târzii de iulie,dragostea unei prietenii sincere..pentru care nu există nici vânt,nici ploaie si nici furtună...

Aș vrea să așez Totul...frumuseți triste...plăceri neconsumate,lacrimi încă necurse..într-un borcan..însă nu vreau să cunosc dimensiunea acestuia..nu stiu dacă o sa fie prea mic..sau prea mare...dar tot ce îmi doresc e ca atunci când viata îi va pune capac..borcanul sa fie plin..iar sunetul produs de rotirea capacului sa fie un cântec sublim..

Aș vrea să sorb ultimii stropi,aducându-mi aminte de un prim sarut si un final rămas bun....

Aș mai vrea să pot dansa ..dansul tăcut al primilor fulgi de zăpada....scăpati de divinitate peste ora acus trecută....

Vreau ca sufletul sa îmi amorteasca si să pot avea un vis cu chip dulce si gust de ploaie.....


..vreau să preschimbi pelinul in miere....

..glasul într-o soaptă timida..

..suferinta intr-o clipire..

..ochii intr-un izvor de iubire..

..mâinile într-o căldură continua...

Acum însa...nu vreau să mai gândesc...ori să mai vorbesc ...și nici măcar să mai simt....


...mai naște-mă odată..!!!