și de fiecare dată când privea în oglindă o vedea pe ea
inspirau același aer de mai bine de 5 ani
împrumutau gândurile și împărțeau frățește clipele

acea reflexie din oglindă era mereu în preajma ei
în aceeași cameră, pe sub podele...
atârnată de tavan cu brațele deschise

pe fotoliu, stăteau aruncate amintirile îmbrăcau
aceeași cămașă de noapte în care își unduiau siluetele zvelte

pășeau adesea cu fior
inima lor se spărgea în ele cu intensitate

cu geamul deschis
trecutul se derulează pe un film mut alb-negru
în care doar ele vorbesc