am iar drumuri de împărțit în intersecții
le țin sub braț spice-spice
încărcate de vise zemoase aurii și coapte
ca un cer reflectat prea mult în mare
astă iarnă le-am ținut în cerdac
să-mi miroasă și mie casa a oameni
le-arătam trecătorilor prin copcile de gheață de pe ferestre
ghirlande exotice în jurul gândurilor mele despre ei

a venit iar vremea secerișului mi le-am tăiat din palme
le-am clădit căpițe și-am plecat să-i colind pe ceilalți
primiți?
din univers în univers