cânt pe palmele gândului,
șoptesc cântecul vântului;
privirea pierdută în mare
limpezește dorul ce doare.

rămân la marginea nopții,
lumina m-atinge în porții,
rătăcind în nuanțe, mereu,
contur surâd visului meu.

smulg castane din plete,
le semăn vorbe deștepte,
să mângâi ramuri ce cresc
scântei de dorință, firesc...