De m-aș putea numi
Kati,
cu accent pe i,
să te prind în orașul roz
cu balcoane
în foc împletite
și terase îndulcite
de sud,
alături de "un cafe nomme desir".

Aș ști acum
să-ți întorc privirea,
ca din întâmplare ridicându-mi genunchiul
pe treapta împietririi tale,
aș face podiumul să salte
când mi-aș trece ridurile
la un machiaj permanent de vampă.

Te-aș adora ca pe un zeu,
deși monoteistă
credința mea
de-a-mi scurge votca prin vene.