am o marfă, de vânzare
ce să fie, ce-o fi oare
ani la rând vândut-am bine
și căștig dar și ruine au fost oaspeți pe la mine
mi-a mers bine, nu mă laud
nici nu vreau ca să mă cain
până de curând când fata mea venind p’acasă
dup’un curs, ambițioasă
zice
tată, faliment te paște
nu, așa nu mai poți trăi

cum fatucă ce facui
i'alta lumea sau la cap ai vreun cucui
nu mă tată, dar se schimba lumea-n care m-ai adus
astazi nu poți să vinzi marfă, de' reclama n-a sedus

dacă-i marfă buna, fată
de ce trebui reclamata

nu tatucă, reclamată
azi se spune promovată
pentru că de marfa-i bună
lumea fiind mai nebună
trebuie sa-i faci reclamă
altfel, altceva cumpară omul, mult mai prost
tot el se supara de nu-i spui că marfa’i bună, minunată
să vrea, pe loc, s-o ia pe toată

vezi tu, fata mea, e bine cum spui dar adesea
marfa mea, nu-i cea mai buna, poți vedea

unii, chiar dupa-o săptămână
vin, tot mai tristi, ca să îmi spună
că i-am tras iar in piept și nu mă iartă
dar, cam la lună, uită tată
și tot eu sunt azi pentru ei
un lacăt bun, cu multe chei

tocmai tată, marfa proastă
e cea care, a facut reclama mare

deși-i mare lucru să produci
pe butuci astăzi ajungi
de n-ai luat în colimator
tu ca umil producator
poate, cel mai bun vânzător
marfă, mai mult proastă decat bună
veche poate chiar de-o lună
proastă, chiar fară pereche
poa'sa fie pentru el, de văndut, floare la ureche

uite Doamne ce-am făcut
copilul nu l-am bătut
l-am trimis la M.B.A.
și-a venit să-mi strice lumea cu’aplicațiile ei

noroc bun, era să spun
...alt coșmar, parcă’s nebun

noroc că, eu vând o marfă specială
și deși reclama-i poate
suflet de comerț în toate
marfa, mea, singură pleacă
nu-ți stă’n gât
și nici nu-ți iese
pe mâini sau, ades, pe fese

vând iluzii măi copii
vise ș’alte jucării
...dintrastea
hai, c-am adus o marfă nouă
pentru noi și pentru... vouă