cad bucățile de asfalt de pe mine
mi se desfac stațiile de autobuz
la încheieturi
fluturii mici au întotdeauna
nevoie de piroane
e un fel de legea compensației

merg oamenii doi câte doi
vor să arate aceeași oră
se dau cu smoală
să-și uite mirosul
ca cepele se desfac capetele
de poduri
căutăți gena lui împreună

mii de râme se târăsc
printre coastele mele
compostați vă rog
mai e puțin pân' la capăt
dar dumnezeu cere biletele
la control

iubesc cu gura încleștată
vorbele stau agățate de zăbrele
ca mine de lumea asta
tot așteptând să mă usuc