în ultima vreme îți spun mai des că te iubesc
cînd îmi titrezi sîngele din aliajul dubios al trupului meu – oase și carne – îmi tai unghiile adînc, dureros și steril de teamă să nu te rănesc
tu ști, am prostul obicei să-mi înfing degetele adînc în tine
atunci cînd te mîngîi
sau atunci cînd mă iubești

palma ta se potrivește pe sînii mei și mă strînge ca un garou –
îmi oprește otrava aproape
foarte aproape
de suflet
și-atunci
îmi amintesc cînd am fost și mi-au luat sînge
cînd m-au golit de mine
și-apoi m-au umplut cu durere
și-am rămas așa
o viață
pînă cînd
am rîs împreună și m-ai prins adînc în tine

cînd mușc din mere mă gîndesc la tine
întotdeauna le cumpărăm împreună, le mirosim, le mîngîiem, le atingem
și le alegem, exact cum ne-am ales părinții atunci cînd ne-am născut, pornind din interior,
o mamă, un tată și apoi noi

cînd dorm în mirosul tău mă leg cu multe tulpini de naștere
și omor întrebări

cum poate îndrăgi cineva atît de mult legăturile cu noduri complicate criminale de care ți-e teamă să te prinzi sau te doare să le tai?
mi-e frică să te am
mă doare să te pierd
dar vezi tu – un înger cu pielea neagră
a murit ieri pentru că
în ultima vreme îți spun mai des că te iubesc...