Am sagetat cu ganduri angoasate franturi de inima ramase in urma nasterii constiintei.
Am cugetat la salbaticele mele afecte ce-au stiut a ma frapa , discriminand fiinta-mi . Ma domina propriul EU ,ma bantuie SINELE. Parcurg mii de-ntrebari cu nestiinta mea si ma izbesc in mod brutal de unicul si tulburatorul raspuns vidat - NIMIC .
Separ din mine elementele vitale : sufletul si trupul , dar mintea s-a inchis in mult prea stramte orizonturi ca sa-si permita manipularea lor . Se nasc din ele alte mii de forte .
Ma-mpiedic de motivatia dorintei mele de a trai ,ratacesc in imaginatia viselor mele , respir vulnerabilitatea placerii de a iubi , ma lupt cu irascibilitatea simtamintelor mele .
Ma adancesc in ezotericul fiirii si-ncep sa pipai necunoscutul .
Caut in intunericul morbid un eu ...intunecat de prea multa lumina.