am să mă las purtată de vânt
peste păduri înnegrite de griji
peste ape învolburate de temeri
să prind în păr praful cărărilor
albul iernilor
și să te fac să uiți
să cobor spre tine-n taină
cu mâna mea dreaptă-candelă
pe tâmplă să te descânt ...

Orb să fii la rău,
flori pe chipul tău,
noroc mult să ai,
binele să-l dai,
parte să îl faci.
Să n-ajungi la vraci.
Să-mpletești cununi,
din ani mulți și buni.
Dormi pe brațul meu,
uită de ce-i greu...
Cu sărut curat
să fii dezlegat.

am să mă las purtată
de gândul tău bun
candelă să-ți fiu
să te petrec în pustiu