Că moartea ar fi unicul lucru
care ne mai unește,
a fost șoapta tăcerii tale
cu izul unei flori abandonate
la poalele crucii unui mormînt.

Că moartea ar fi ultimul sărut
pe care mi-l vei da,
și ultima iubire
sfințită
de mirul cel sacru.
... ... ...

Din ea
floarea-nflorește
iar și iar...
îmbrăcată mereu
într-o altă culoare,
doar apropierea noastră
va părstra pe veci
mirosul ei discret
de-mbrățișare.
... ... ...

și-acum
ce altă întrebare să-ți mai pun
că moartea, oricum,
moarte nu are.