Mi-e ca o alăturare de trăiri antonime,
Ca o asociere întreruptă doar temporar
De mine și de gânduri lipite de adâncime
Doar frământare într-un ritual funerar.

Mi-e ca o presiune surdă, pe sufletul fără bilet,
ca gândul scurgerii spațiului intercelular.

Te mângâi organoleptic cu gândul pe ochiul stâng,
Îmi trec palma ca o conștiință peste obrazul tău,
Îți privesc clipitul și tresărirea pleoapelor
Ca o pătură caldă peste lumina globului ocular.

Încerc să trec în bătaie scurtă de barierele nocturne
înainte să mă împingi iute în cutia neagră.