MISTERELE NATURII

Intinsa stau pe iarba ce campul mi-o ofera
Miros mireasma vietii ce simt ca ma-nconjoara
Ascult cu ochii-nchisi un ciripit de pasari
Ce firav se aude din crangul fara nori.

Clipesc sa prind odata imaginea naturii
Cu norii ce acuma deasupra mea fac straturi
Prind stranii forme care pe mine ma indeamna
Sa nu alung iar visul ce a venit in goana.

Ca de obicei sclipirea prin infinit alearga
In noapte se opreste si simte ca o roaga
A mea vointa vie sa se aseze-o clipa
Si-n miez de zi sa se-ncalzeasca-n lupta.

Asa intensa, rupta clipei mi-ar fi insotitoare
Pe camp langa un trup, si-mpreajma de mioare,
Mi-ar da si mie vinul intelepciunii tale
Si dragostea eterna ce apusa e pe cale.