Puteai să mă intorci din drum atunci,
Puteai și n-ai făcut-o din mândrie,
Măndria, dragul meu, e pentru stânci,
Pentru iubire n-are cum să fie.

Ai fi putut să spui atât: rămâi!
Ai fi putut să mă apuci de mână,
Aș fi rămas iubirea ta dintâi
Am mai fi fost și astăzi împreună.

Dar ai rămas în urma mea, tăcut,
Doar mâna s-o fi- întins, era de-ajuns.
M-ai fi întors și c-un sărut
Ai preferat să suferi pe ascuns.