Si totusi esti nemultumit,
Si-mi spui ca inca n-ai gasit
Nepretuitul nestemat
Ce intre oameni e legat?

De-mi spui acestea, te-nteleg!
Cu vesnicia eu te leg,
Ca sa gasesti in viata stearpa
Un bland liman, o dulce apa…

Si apa vietii de-o gasesti,
In ea sa-ncepi pe loc sa cresti
O planta dulce, minunata,
Caci roada ei e asteptata!

Planta iubirii, luminoasa,
Din apa vietii vrea sa iasa;
Dar trebuie un gradinar
Cu maiestrie si cu har…

Cu harul coborat din cer,
Sa-i faci iubirii un ungher
Aproape de izvorul vietii
Si langa floarea tineretii;

Iar luminoasa ta iubire
Sa creasca fara amagire!
Aceasta buruiana stearpa
Sa o lipsesti pe loc de apa.

Si planta bine de-o-ngrijesti
Si spiralat de o-mpletesti,
Pe ea, spre cer te vei urca,
Iar roada ei, in cer va da!