Îți dau în mână sufletul să-l ții,
ascuns în aburi de culoare,
cu vârful sfintei nevinovății
rănește totul fără vindecare.
Din când în când, în urmele lăsate
va fi ceva ce te intrigă.
Te va striga pe nume poate…
Și tu o sa-i răspunzi când strigă.