azi mă zdrobesc de cuvinte
și cred că tu vei veni
mă ard în reactoarele sălbatice ale
dragostei
mă tehnologizez odată cu coreea de sud
mă aprind pe olimp
și mă sting în styx
mă despart în silabe
și mă isterizez cu toamna
dar tu vei veni

și dacă n-are să fie așa
inima mea va rămâne bătând în acest
muzeu de ceară
degetele mele își vor lăsa amprenta
pe luna-n pătrar
că atâta deșertăciune s-a prelins pe
gâtul îngust al clepsidrei
încât în patul lui procust nu mai încap
nici pân'la brâu.