Ninive-și alesese-o nouă cale
Uitând cu totul rostul ei pe lume
Larg deschizând nelegiuirii poarta
Și lepădându-și vechile cutume.

Domnu-a chemat pe unul dintre dânșii
Pe care l-a trimis să proorocească
Să le deschidă ochii tuturora
Că va veni curând să-i nimicească.

Urcase ca un fum până la Dânsul
Prăpădul, silnicia și minciuna
Răbdarea Lui cu ei se terminase
Și pregătea asupra lor, furtuna.

La fel ca în Sodoma și Gomora
Ei, cărnii lor făceau mai bine jocul
Ca niște sclavi ai trupurilor goale
Nici n-au băgat în seamă pe proorocul.

Să fie asta clătinarea noastră,
Ori nu putem nici să-i pătrundem rostul?
Deși trecut-au mii de ani de-atuncea
Ninive-i peste tot în jurul nostru