Patrund in sufletul meu

Patrund in sufletul meu, prin fereastra,
Raze ce luna mi le-a trimis in dar,
Sa-mi aline durerea noastra
De a nu fi impreuna sub un clar
De stele duioase ce viata mi-o aseaza
Pe calea ce duce la tine,
La iubirea in care credeam cu prima raza
Ce a cazut spre mine.
Iar pumnii stransi la piept,
Striviti sub sticla rece,
Visau sa ma destept
Si sa pasesc in prezentul care trece.
Ochii obositi, uimiti priveau la norii
Care incepeau in graba sa cuprinda
Si stelele, si luna, si lacrima durerii
Lasand imagini de corvada.
Imi doresc si acum sa treaca norul
Mai departe, cat mai departe,
Si steaua care va fi ramas in cerul
Meu sa nu-mi vorbeasca despre moarte.