Din Oul planetei bucăți replicate,
Destine mutante pierdute-n nezbor...
Vibreazaăn primordiale idei înghețate,
În cuibul din ghiața bolnavă de dor.

Un fulger scanteie în piatră-ncuiat,
Fugită din calea-mi bătută, de teama
Torențialului puhoi, vânător renegat,
Izgonind venetici ce cer Oul drept vamă.

Aleargă aiurea martiri actuali
Călcând jurământul cu Pheonix-izvor,
Schelete-nvechite-ale altor tâlhari
Ce chinuie Oul, sa-i fure din zbor.

Cu aripi frânte de ciocane tocite
Lucrează prin ceața din piatra de gheață,
Clonări de sinteze de ouă clocite,
Urmărind separarea morții de viață.

Se scutură floarea-n răcoarea din piatră
În anotimpul creat de "un altul"...
Urmărind doar prada... sa fie apreciată...
Vestitul vânator devine vânatul.