Picur lacrimi pe o stâncă,
Încet și rar încerc s-o fac să se dărâme,
Picur demult, și mai am încă.
Dacă renunț, ce-mi mai rămâne?

Picur lacrimi pe-un covor răvășit,
Îi deșir atentă firele bătrâne,
Sângerez din rană până la sfârșit.
Dacă renunț, ce-mi mai rămâne?

Picur dragoste pe-un suflet,
Respir căldură să-i dezgheț fărâme,
Dor bucățile secate din iubirea-șevalet.
Dacă renunț, ce-mi mai rămâne?